Muzică brîncovenească: exegeze hrysanthice ale Ieromonahului Macarie din Psaltichia Ieromonahului Filothei

Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Imparate-ceresc-dubla-notatie-720x480Cîntarea de mai jos, interpretată de grupul de psalţi “Nectarie Schimonahul” din Bucureşti la Floriile anului 2005, e foarte cu putinţă să fi fost ultima cîntare bisericească pe care voievodul şi Mucenicul lui Hristos Constantin Brîncoveanu a ascultat-o în viaţa aceasta, cu puţin mai înainte de arestarea sa de către turci în Săptămîna Patimilor anului 1714.

Compoziţia îi aparţine unui psalt al curţii domneşti, Ieromonahul Filothei, fiul Agăi Jipa, primul mare traducător român al imnografiei bisericeşti şi poate cel mai mare compozitor de muzică psaltică din istoria românilor (manuscrisul său, BAR mr 61, din Decembrie 1713, este cel mai vechi şi totodată şi cel mai bogat în compoziţii muzicale româneşti dintre toate manuscrisele ce au ajuns pînă la noi). Ea s-a păstrat în cîteva manuscrise menţionate în articolul mai jos. Exegeza cîntării a fost realizată cel mai probabil la Mănăstirea Neamţ în anul 1833 de către Macarie Ieromonahul (1750-1836, superiorul şcolilor româneşti de muzică psaltică în notaţie hrysanthică dintre anii 1820-1832), şi s-a păstrat, de asemenea, în cîteva manuscrise. Ea a fost pentru prima dată publicată de autorul articolului de mai jos în Triodul paisian apărut la editura Sophia din Bucureşti în anul 2005, pag. 424-432. După această ediţie a fost interpretată de psalţii bucureşteni în forma prezentă.

*

Cîteva exegeze hrysanthice ale Ieromonahului Macarie din Psaltichia Ieromonahului Filothei

Cel mai vechi manuscris psaltic cu cântări în limba română cunoscut până astăzi este, precum îndeobște se cunoaște de către cei pasionați de istoria psalticii la români, antologia din 1713 intitulată Psaltichie rumănească, alcătuită de ieromonahul Filothei sin Agăi Jipei, păstrat astăzi sub cota nr. 61 între manuscrisele românești ale Bibliotecii Academiei Române din București. Fiind un adevărat tezaur muzical, cu toate că studiile ce i s-au dedicat nu au fost deloc puține, încă mai are foarte multe surprize să ofere cercetătorilor.

Notația folosită de autorul manuscrisului este cea în uz în vremea sa, numită medio-bizantină târzie sau cucuzeliană târzie. De la scrierea acestei „psaltichii” pînă la primele școli bucureștene de muzică dedicate notației hrisantice ori neo-bizantine (1815–1816) au trecut puțin peste 100 de ani, dar aceștia au fost foarte tumultuoși din punct de vedere al notației muzicii bisericești bizantine; după anul 1740 aceasta a trecut prin cel puțin trei etape diferite. Din cercetările pe care le-am întreprins până acum pe manuscrisele păstrate în România și în Grecia reiese că, începînd cu anii 1740–1750 psalții Patriarhiei de Constantinopol au început să compună cântări noi, ale căror caracteristici principale ar fi următoarele:

  •     folosirea aproape exclusiv a formulelor irmologice (și, implicit, a notației irmologice), în tipurile de cântări care până la acești psalți aparțineau aproape exclusiv speciilor papadice sau stihirarice (spre exemplu, polieleul irmologic pe glas 1 de Ioan Protopsaltul și pasapnoariile acestuia, Doamne, strigat-am de Daniil Protopsaltul, polieleul glas 4 de același, heruvicele și chinonicele aceluiași, etc.);
  •     ornamentarea cântărilor accentuată de schimbarea speciilor lor; ea devenit, spre sfîrșitul secolului XVIII și începutul celui de-al XIX-lea, scop în sine pentru apariția a cel puțin două notații diferite (cea exegetică și cea hrsantică), pentru a o reda nu doar în interpretare, ci și în scris; cu cât a fost mai cunoscută și mai copiată, una și aceeași cântare nu mai prezintă în scris diferențe la nivel de formule, ca până la anul 1740, ci la nivel de ornamentică (a se vedea, spre exemplu, multiplele variante tipărite sau rămase doar în manuscris ale polieleului gl. 5 de Petru din Peloponez);
  •     simplificarea notației irmologice (pentru facilitarea învățării notației psaltice) și renunțarea la unele din formulele vechi folosite pînă la 1740 (spre exemplu, este foarte ușor de observat aceasta la irmosul cântării a noua din canonul Nașterii Maicii Domnului și al Înjumătățirii Paștilor („Străin lucru”), care din Irmologhionul lui Balasie, niciodată transcris în altă notație decât cea originală, intră direct în Calofonicon, fiind socotit nu cântare regulată, ci piesă de virtuozitate calofonică; varianta folosită aproape exclusiv după 1770 devine cea simplă a lui Petru din Peloponez, iar după câteva zeci de ani se adoptă o variantă mult mai scurtă, cea a lui Petru Vizantie).

        Aceste trei caracteristici ar putea explica, în limbajul muzicologic contemporan, ceea ce spune Ieromonahul Macarie în prefața Irmologhionului său tipărit în 1823: „au arătat drumul scrierii mai supţire”.

            Poate că singura explicație plauzibilă pentru această scurtare a cântărilor și mutare a accentului dinspre măiestria învățării formulelor muzicale înspre măiestria ornamentelor sonore ar putea fi schimbarea modei culturale balcanice, aflată și ea sub influența modelor culturale din Apusul european și american.

            Cu siguranță, noile cântări constantinopolitane de după 1740 au fost primite și în Țările Române, însă aici se poate observa, mai ales în mănăstiri și la bisericile boierești și domnești, păstrarea cântărilor clasice (spre exemplu, antologia lui Ioan Duma Brașoveanul și cea a lui Constantin vtori-psalt de la Râmnicul Vâlcii, ori Stihirarul lui Gherman Neon Patron din 1811 de la Iași și Anastasimatarul românesc, copie fidelă după cel al lui Filothei Jipa, copiat în 1821 la Mănăstirea Căldărușani).

          Primirea reformelor culturale constantinopolitane are ca exponenți români pe Mihalache Moldoveanul (probabil unul și acelaşi cu Mihalache Eftimivici din Botoșani), care traduce în românește Anastasimatarul irmologic al lui Petru din Peloponez și anunță în prefața traducerii sale că pregătește și o traducere românească a Doxastarului irmologic al aceluiași, autor al unor evloghitarii şi al unei doxologii irmologice pe glasul 2, pe Mihalache Bucureșteanul, copistul din 1805 al Anastasimatarului irmologic păstrat în Athos la Marea Lavră sub cota Z 26, pe Macarie Golgothanul (care ar putea fi unul şi acelaşi cu Macarie ieromonahul de mai târziu), compozitor înainte de 1811 al unui chinonic grecesc pe glasul varys după modelul grecesc și pe viitorul episcop Chesarie al Buzăului (1784–1846), copist al unui Anastasimatar de Dionisie Fotino în 1811 și alții.

            Spre diferență de dascălii Ioan, Daniil și Petru, odată cu anii 1795–1800, Petru Vizantie, lampadar și apoi protopsalt al Patriarhiei de Constantinopol, începe să transcrie vechile cântări cucuzeliene într-o nouă notație, exegetică, pe care i-o atribuie dascălului său, Petru din Peloponez. Am denumit această notație „pre-hrsantică”, deși pentru aceeași folosim denumirea de „notație exegetică”. Aproape simultan cu inițiativa lui Petru Vizantie, la Mănăstirea Neamț este propusă o altă notație muzicală de către monahul Iosif Protopsaltul, iar din anii 1802–1803 avem mărturia unei alte notații, folosite de Mihalache Bucureșteanul. Din aceste trei mărturii putem trage concluzia că spre anul 1800 s-a simţit nevoia unei noi notaţii muzicale, mult mai analitice.

            Prin venirea în Ţările Române ca dascăli de psaltică a lui Petru Vizantie (Iași, între 1805–1808), a lui Nichifor Cantuniaris (Iași, între 1808–1820) și a lui Dionisie Fotino (București, 1795–1821), notația pre-hrisantică constantinopolitană este cea care se impune până spre anul 1820. În această notație marea majoritate a cântărilor pe care le-am întâlnit până acum sunt compoziții grecești.

            Începînd cu anii 1815–1816 se întemeiază noi școli de muzică, susținute direct de domnitori, care promovează notația hrisantică. Petru Efesiu, la București, și Grigorie Hiotul și Gheorghe Lesvios la Iași pregătesc un număr însemnat de psalți să folosească noua notație a muzicii bizantine bisericești. Începând cu primele cărți psaltice, tipărite de Petru Efesiu la București în 1820 și de ieromonahul Macarie la Viena în 1823, notația hrisantică se generalizează și devine în Ţările Române un standard comun acceptat.

            Dintre ucenicii români în noua notație hrisantică ai dascălului Petru Efesiu, părintele Macarie ieromonahul este, de departe, cel mai cunoscut exeget, traducător și compozitor. Dacă despre activitatea sa componistică și de traducere există numeroase studii, despre meșteșugul exegezei sale din diferitele notații existente în epocă aproape că nu avem nici un studiu. Cu toate acestea, Macarie exighisește mult, aproape exclusiv din autori români. Poate singurul mai cunoscut dintre aceștia, din a cărui creație a și tipărit o pasapnoarie foarte cunoscută în epocă, a fost Mihalache Moldoveanul. În secolul XX au fost publicate, cu un studiu corespunzător, și catavasiile Floriilor compuse de Șerban Protopsaltul și exighisite de părintele Macarie. Studiul de față scoate la lumină un alt autor român exighisit de părintele Macarie: Ieromonahul Filothei Jipa.

            Cu puțină vreme în urmă am cercetat în muzeul Mănăstirii Cernica două manuscrise (un Anastasimatar și un Irmologhion) copiate de un psalt român de la începutul sec. XIX, Ianuarie monahul. Într-unul din ele, acest cântăreț face distincția între Mihalache Moldoveanul și Mihalache Bucureșteanul, pe primul numindu-l atunci, la 1802, „răposatul Mihalache”, spre diferență de al doilea, numit „Mihalache din București”. Una din cântările lui Mihalache Bucureșteanul este o exegeză a troparelor de după Evanghelia utreniilor primelor Duminici ale Triodului („Ușile pocăinței”), exegeză menționată de copist și realizată cu scop didactic. Originalul exighisit de Mihalache din București a fost tradus în românește de ieromonahul Filothei Jipa și se află în alte două manuscrise la care am ajuns, ΒΑR ms. rom. 4305, f. 299r și Zografu (Athos) 424-98 (1550/ 406-80 III d 18). Compararea formulelor originale cu exegeza făcută într-o notație pre-hrisantică de un contemporan al lui Mihalache, ieromonahul Matei Vatopedinul, și în notație hrisantică de Hurmuz Hartofilax și Grigorie Protopsaltul a scos la lumină faptul că la trecerea dintr-o notație în alta exegeții constantinopolitani ai sistemului hrisantic și-au luat libertatea pe care o aveau și psalții copiști de mai înainte de ei, de a schimba formulele, alegând, de cele mai multe ori, cea mai scurtă și cea mai ușoară variantă.

            O altă observație făcută la analiza exegezei lui Mihalache Bucureșteanul este că în original compoziția părintelui Filothei Jipa este o combinație de formule stihirarice și irmologice.

            Începând prin anul 2002 cercetările muzicale legate de școala de muzică paisiană de la Mănăstirile Neamț și Secu am găsit, răspândite prin mai multe manuscrise, compoziții în limba română păstrate sub numele arhiereului Gherman Neon Patron. Așadar, a fost firesc să mă gîndesc că ele sunt exegeze ale originalului ieromonahului Filothei. Comparația manuscrisului românesc 61 de la BAR București cu acestea a confirmat presupunerea inițială, și pentru aceea pe două dintre ele, incluse în Triodul paisian, le-am indicat ca atare, chiar dacă titlul original nu menționa numele lui Filothei sin Aga Jipa.

            Pe lângă manuscrisele nemțene, la Biblioteca Academiei Române din București se află alte două manuscrise destul de cunoscute cercetătorilor operei muzicale a părintelui Macarie. Pe unul din ele l-am cercetat de mai multe ori și este un Tom al Anthologhiei păstrat sub cota BAR ms. rom. 1804, scris de monahul Ghimnasie de la Căldărușani în anul 1838 (f. 231v). Acesta are, între filele 369v–375r, exegeze din Psaltichia lui Filothei Jipa: „Aceste stihiri se cântă la Botezul Domnului, când iese cu litania afară la sfințirea apei. Facerea lui Ghermano arhiereul Neon Patron. Glas 8”.

            Dar originalul după care cel mai probabil au fost transcrise manuscrisele nemțene și BAR ms. rom. 1804 este manuscrisul românesc 3736 de la BAR din București. Acesta este un manuscris autograf al ieromonahului Macarie, însemnat pe margini de ucenicul său, arhiereul Iosif Naniescu. Cuprinsul său este următorul:

f. 3r Stihiri spre slava lui Dumnezeu, ca o slavoslovie alcătuite de kyr Paris poetul romanesc, iar cântarea de smeritul ieromonah Macarie („Deschide-te, gură, cântă / Celui Sfânt cântare sfântă”). Glas 8 Ni.
f. 7r Sihuri spre slavoslovia lui Dumnezeu, alcătuite de înțelepți dascăli ai scoalei știinților, spre a să cănta în toate zilele dimineață mai-nainte de paradosis, stând toți ucenicii în picioare și cu umilință cântându-le („Cîntarea dimineții din buz’ nevinovate cui altui să cuvine, Puternice Părinte, decât Ție a da, decât Ție a da”). Glas 8 fthoricesc makam nevest.
f. 9r Stihuri ca o slavoslovie spre lauda lui Dumnezeu alcătuite de dascalii școalei științelor din București, care să cântă mai-nainte de paradosis și după paradosis. Iar glasul s-au alcătuit de prea-cuvioșia sa părintele Macarie ieromonah și protul de dascali de musichie. Glas 8 Ni (copie a unui monah nemțean).
f. 13r Fericit bărbatul pe mic alcătuit de smeritul Macarie ieromonahul dupre cel grecesc al lui kyr Gheorghie Criteanul. Glas 8 Ni.
f. 17r Stihuri spre slava lui Dumnezeu, ca o slavoslovie alcătuite de kyr Paris poetul roman, iar cântarea s-au alcătuit de smeritul ieromonah Macarie („Deschide-te, gură, cântă / Celui Sfânt cântare sfântă”). Glas 8 Ni.
f. 18r Versuri: „Suflete al meu, mărește pre Cela ce vecinicește…”.
f. 19r Prokimenele ce să cântă în Duminecile Sfântului Postului celui Mare, sara la Vecernie, pe glas 8, Ni.
f. 19v Aceste tropară să cântă la tunderea monahului mandifor. Glas 1. Pa. Ke. Podob. Mormântul Tău.
f. 20r Iar la sărutare să cântă samoglasnica aceasta. Glas. 1 Pa.
f. 21r Fericit bărbatul, în stihuri, precum să cântă la Priveghieri. Glas 8 Ni.
f. 25r Fericit bărbatul pe mic, slava întreagă, alcătuit dupre cel grecesc al lui Gheorghie Critosul. Glas 8 Ni.
f. 29r [Fericit bărbatul] glas 2. Di [maqam] șet arapan.
f. 33r La râul Vavilonului, ce să cântă în cele trei Duminici de la începutul Triodului, facere a smeritului ieromonah Macarie, întru slava lui Dumnezeu și spre podoaba sfintelor monastiri de obște a patriei pe glas al treilea. Glas 3 Ga ca de la Ni.
f. 37r La râul Vavilonului, ce să cântă în cele patru Duminici de la începutul Triodului, până la lăsatul de brânză, facere a smeritului Macarie ieromonahul, întru slava lui Dumnezeu și spre podoaba sfintelor monastiri de obște a patriei pe glas al treilea. Glas 3 Ga ca de la Ni.
f. 41r La râul Vavilonului, ce să cântă în cele trei Duminici de la începutul Triodului, facere a smeritului ieromonah Macarie, întru slava lui Dumnezeu și spre podoaba sfintelor monastiri de obște a patriei pe glas al treilea. Glas 3 Ga ca de la Ni (sunt doar neumele negre, fără text).
f. 42r Altul [polieleu La râul Vavilonului), facere a lui kyr Hurmuz, aflătoriul sistimii ceii noao și hartofilax al sfintei lui Hristos bisericii ceii mari. Glas 3 Ga (altă mână).
f. 44v [Heruvic] τοῦ αὐτοῦ [Hurmuz], ἦχος βαρὺς Ζω.
f. 47r În Sfântul și Marele Post, în Vinerea săptămînii a cincea, sara la vdenie, la slujba cântării acathistului, condacul. Glas 8 Ni. Însemnare marginală a Arhiereului Iosif Naniescu: „Tradus în românește dupe cel în grecește de fericitul părinte ieromonahul Macarie”.
f. 49r Altă mathimă ce să cântă tot la Acathist cătră Prea-sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, pe opt glasuri, facerea lui Hurmuz Hartofilax. Glas 1 Pa („Floarea cea neveștejită”).
f. 53r În Sfînta și Marea Miercuri slava și acum de la stihoavna utrenii, troparul facere a Sfintei și prea-înțeleptii Casiianii, iar melosul al lui Petru Lambadarie. Glas 8 Ni.
f. 59r În Sfânta și Marea Joi, în loc de heruvic să cântă aceasta facere a lui Daniil Protopsaltul. Glas 6 Pa.
f. 60r Altul [Cinei Tale], mai în scurt, glas 6 Pa.
f. 61r În Sfânta și Marea Joi, în loc de De Tine să bucură, să cântă aceasta [Din ospățul Stăpânului]. Glas. 6 Pa.
f. 62r În Sfânta și Marea Sâmbătă, în loc de heruvic să cântă aceasta, facere a lui kyr Petru Lambadarie. Glas 5 Pa.
f. 63v În Sfânta și Marea Sâmbătă, în loc de De tine să bucură [Nu te tângui, maică]. Glas 6. Pa.
f. 67r În Sfânta și Marea Sâmbătă seara la vecernie și dimineața la Hvalite, slava. Facerea lui Ghermano arhiereul Neon Patron [Ziua de astăzi Marele Moisi]. Glas al șaselea Pa.
f. 69v În Sfânta și Marea Sâmbătă la stihoavnă, când scoate epitafiul, facerea lui Ghermano Neon Patron [Pre Tine, Cela ce Te îmbraci]. Glas 5 Pa.
f. 73v În Sfânta și Marea Duminică a Rusaliilor seara la Vecernie, slava și acum [Împărate ceresc]. Glas al șaselea Pa.
f. 75r Aceaste stihiri să cântă la Botezul Domnului, când iase cu litania afară la sfințirea apei. Facerea lui Ghermano arhiereul Neon Patron [Glasul Domnului peste ape, Astăzi firea apelor se sfințește, Ca un om la râu ai venit, Către glasul celui ce strigă]. Glas 8 Ni.
f. 79r La Sfânta și Luminata zi a Învierii Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos [stihirile utreniei, Paștile cele sfințite]. Glas 5 Pa. Însemnarea arhiereului Iosif Naniescu: „Melodia [este] facere a fericitului păr. Macarie dascalul și traducătorul musicii bisericești în limba romănească”.
f. 81r Slavă și acum [Ziua Învierii]. Din Anastasimatar. Glas 5 Pa.
f. 82r [O!, Dumnezeiescul, o!, iubitul] Glas 5 Pa.
f. 82v [O!, Paștile mari și prea-sfințite] Pa.
f. 85r La Sfânta și Luminata zi a Învierii Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos [Hristos a înviat]. Glas 5 Pa Ke.
Stihirile hvalitelui Sfintelor Paști. Facere a smeritului ieromonah Macarie. Glas 5 Pa.
f. 93r Întru slava lui Dumnezeu, vreo câteva mathimi cătră Născătoarea de Dumnezeu, pe toate glasurile. Facere a fericitului întru pomenire Petru cel dulce glăsuitor Berechet, întru nimic strămutate. Aceasta glas 1 peste patru glasuri de la Pa, Ke.
f. 98v Facere a acestuiași. Glas 2 Vu.
f. 101r Întru slava lui Dumnezeu și spre folosul părinților din Sfânta Monastire Neamțul ce să vor îndeletnici a învăța, am scris aici vreo câteva mathimi către Născătoarea de Dumnezeu, care toate acestea sunt facere a fericitului întru pomenire Petru cel Dulce glăsuitoriu Berechet, întru nimic strămutate. Această de față iaste glas 1 tetrafonos, adecă piste patru glasuri, începând de la Pa Ke [de la fila 102v la 105r este fără text și fără gorgoane].
f. 109r Psalmul 136 ce să cântă după polieleu în duminica lăsatului de sec de brânză pe glasul 3 Ga [notație prehrisantică].
f. 117r Pricesne ce să cântă pe ceale opt glasuri ale Duminicilor. Facere a lui Grigorie Protopsaltul. Glas 1 Pa.
f. 129r Acest irmos să cântă în loc [de] De tine să bucură, când să întâmplă Nașterea lui H[risto]s Duminică [Taină străină văd]. Glas 1 Pa [însemnare marginală a lui Iosif Naniescu: „Facere a fericitului întru pomenire dascalul Macarie ieromonahul”].
f. 133r [Axion] Întru slava lui Dumnezeu. Glas 1 Pa armonicesc agem.
f. 134v [altă variantă, oprită la „decât heruvimii” și continuată cu însemnarea: „și celelalte precum mai sus”].
f. 137r–146v [Pagini de probă din diferite tipărituri ale părintelui Macarie].

            În cele de mai sus se observă că exegezele puse sub numele arhiereului Gherman Neon Patron sunt comasate între filele 67r–78r ale manuscrisului 3736 de la Academie. Cu siguranță ele au fost legate în acest volum de ucenicul părintelui Macarie, arhiereul Iosif Naniescu, însă faptul că aceste exegeze au fost scrise pe același tip și pe același format de hârtie, și, în mare, cu aceeași grafie, indică o probabilitate foarte mare să fi fost exighisite în aceeași vreme. De asemenea, ordinea în care se află în manuscris arată că ele au fost alese de părintele Macarie pentru un scop anume – cel mai probabil nevoile unei mănăstiri la care fastul slujbelor ori numărul mare de preoți, monahi și credincioși impuneau nevoia unor cântări foarte largi într-o vreme în care în Ţările Române pătrunseseră deja cântările mai scurte, irmologice –, deși nici în originalul lui Filothei (BAR ms. rom. 61), nici în copiile lui Ioan Radu Duma (BAR ms. rom. 4305) ori Constantin vtori-psalt (BAR ms. rom. 2219) nu se află în această ordine. O altă concluzie care reiese din titlurile ms. 3736 este aceea că el conține multe compoziții, traduceri și exighisiri ce au fost realizate pentru părinții Mănăstirii Neamț. Deşi nu putem ști dacă exegezele din Psaltichia lui Filothei au fost făcute la Neamț, trei dintre ele se regăsesc în manuscrisele paisiene în aceeași formă, unele fiind atribuite părintelui Macarie, așadar copiate de părinţii nemţeni după manuscrisele aduse de acesta. Există o probabilitate destul de mare ca aceste cântări să fi fost exighisite chiar în Mănăstirea Neamţ, pentru nevoile ei liturgice, în perioada petrecută de părintele Macarie în această obşte.

            Cele șapte cântări aparțin toate genului stihiraric și le-am identificat până astăzi în următoarele manuscrise:

            Ziua de astăzi Marele Moisi (slavă la vecernie și la laude în Sfânta și Marea Sâmbătă):

    în notația originală: BAR ms. rom. 61, f. 236v, BAR ms. rom. 4305, f. 180r, BAR ms. rom.  2219, f. 293r.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom.  3736, f. 67r, B. M. Neamţ ms. gr. 30, f. 239v, B. M. Secu 83, f. 94r.

            Pre Tine, Cela ce Te îmbraci (slavă la stihoavna vecerniei Sfintei și Marii Sâmbete, la scoaterea epitafului):

    în notaţia originală: BAR ms. rom.  61, f. 241r, BAR ms. rom. 2219, f. 302v.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom. 3736, f. 69v, B. M. Neamţ ms. gr. 30, f. 241v, B. M. Secu 83, f. 88v, B. M. Secu 70, f.409v.

            Împărate ceresc (slavă și acum la vecernia Pogorârii Sfântului Duh):

    în notația originală: BAR ms. rom.  61, f. 33v, BAR ms. rom. 2219, f. 334r.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom. 3736, f. 73v, B. M. Neamţ ms. gr. 30, f. 245r.

Stihirile la litania Botezului Domnului:

            a. Glasul Domnului peste ape:

    în notaţia originală: BAR ms. rom. 61, f. 176r, BAR ms. rom. 2219, f. 150r.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom. 3736, f. 75r, BAR ms. rom. 1804, f. 369v.

            b. Astăzi firea apelor se sfințește:

    în notaţia originală: BAR ms. rom. 61, f. 171v, BAR ms. rom. 2219, f. 132r.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom. 3736, f. 75v, BAR ms. rom. 1804, f. 370v.

            c. Ca un om la râu ai venit:

    în notaţia originală: BAR ms. rom. 61, f. 171v, BAR ms. rom. 2219, f. 133r.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom. 3736, f. 76r, BAR ms. rom. 1804, f. 371v.

            d. Către glasul celui ce strigă:

    în notaţia originală: BAR ms. rom. 61, f. 171v, BAR ms. rom. 2219, f. 133v.
    exegeză hrisantică: BAR ms. rom. 3736 f. 76v, BAR ms. rom. 1804, f. 372v.

monahul Filotheu Bălan
Mănăstirea Petru Vodă
Fragment din articolul publicat în volumul Simpozionul Internaţional de Muzicologie Bizantină: 300 de ani de românire (1713-2013). Ediţia a II-a, 12 decembrie 2013, Editura Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, 2013. Varianta completă a articolului (inclusiv notele de subsol şi trimiterile bibliografice) se găseşte la paginile 54-93 ale volumului.

 

Sursa: http://manastirea.petru-voda.ro/2014/01/12/muzica-brincoveneasca-exegeze-hrysanthice-ale-ieromonahului-macarie-din-psaltichia-ieromonahului-filothei/

Comentarii   

0 # vdtqjioxJasonneert 25-07-2019 17:43
buy kamagra
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
0 # FuccesyGuchtach 29-08-2019 05:40
Cheap cialis tablets buy generic cialis correct dosage of cialis 20mg cheap cialis online cash advance columbia sc payday loans online
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
0 # etemyCheeft 17-09-2019 17:11
Buy cialis online doctor buy cialis cheap best prices cialis cheap cialis buy generic cialis online buy generic cialis cheap cialis tablets cialis cost generic cialis pro buy cialis online cheap buying cialis
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
0 # Fummaorieque 24-09-2019 03:10
Cialis professional generic cialis viagra ad buy cheap viagra online
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Ultimele postări pe forum

  • No posts to display.

Înregistrări YouTube

Ultimele Articole

  • Jurnal de eveniment – Masterclass Internațional de Cânt Bizantin, ediția a XIV-a, 11-16 iulie 2021 – a șasea zi

    WhatsApp Image 2021 07 17 at 22.07.03Ultima zi a ediției a XIV-a a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin, desfășurat în perioada 11-16 iulie la Iași, a început cu prezentarea doamnei conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă, alături de membri ai Ansamblului Floralia - „Copiști români și creații ale acestora în manuscrisele de la Biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași”. Au fost aduse în atenție aspecte privind sursele bibliografice folosite, informații despre viața unora dintre autorii de manuscrise, mai ales din viața Sfântului Iosif Naniescu, și s-au exemplificat fragmente din mai multe cântări. Doamna conferențiar a subliniat faptul că multe dintre aceste cântări din secolul al XIX-lea, în notație hrisantică, sunt prea puțin cunoscute, în principal datorită faptului că nu au fost publicate, și că ele reprezintă o colecție care se cuvine să fie valorificată.

    în Ediția a XIV-a 2021 Citeşte mai mult
  • Jurnal de eveniment – Masterclass Internațional de Cânt Bizantin, ediția a XIV-a, 11-16 iulie 2021 – a cincea zi

    WhatsApp Image 2021 07 16 at 13.00.36Cea de-a cincea zi a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin, desfășurat în această perioadă la Iași, a debutat cu prezentarea doamnei dr. Yevgeniya Ignatenko - „Octoihul grec al lui Calistrat de la 1769:  rezultate noi ale cercetarii”. Prelegerea s-a bazat pe o analiză comparativă a manuscrisului Octoihului grec, scris în notație kieveana și destinat monahilor ucraineni care l-au urmat pe Sfântul Paisie Velicicovschi în Moldova, și manuscrise sinaite care cuprindeau aceleași cântări, în notație medie bizantină, aflate în Sankt Petersburg.

    în Ediția a XIV-a 2021 Citeşte mai mult
  • Jurnal de eveniment – Masterclass Internațional de Cânt Bizantin, ediția a XIV-a, 11-16 iulie 2021 – a patra zi

    WhatsApp Image 2021 07 15 at 10.33.01Cea de a patra zi a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin de la Iași a început cu multă bucurie, odată cu prezentarea doamnei dr. Evangelia Spirakou– „Tradiția corului în Arta Psaltică. Liturghia credincioșilor de rit vechi ca studiu de caz pentru practicile interpretării bizantine”. Doamna cercetător din Atena a adus în atenția cursanților aspecte legate de modul în care se desfășura activitatea corurilor în perioada înfloritoare a Bizanțului. A fost analizată, în special, Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, prezentarea cuprinzând atât elemente istorice cât și practice, și modul în care unele dintre ele au supraviețuit în practica liturgică a credincioșilor de rit vechi.

    În cele ce au urmat, doamna conf. univ. dr. Maria Alexandru, de la Universitatea „Aristotelis” din Tesalonic, a susținut cursul  intitulat „Imne închinate Maicii Domnului”. În cadrul acestuia fost analizat Imnul Acatist, cea mai frumoasă cântare închinată Născătoarei de Dumnezeu, precum și alte imne paleocreștine care descriu cele mai importante momente din viața Fecioarei Maria. Au fost prezentate și numeroase manuscrise - mărturii ale vechilor notații, precum și evoluția melodică a acestor cântări de laudă.

    Ziua a continuat cu una dintre cele mai așteptate întâlniri din cadrul acestui Masterclass de Cânt Bizantin, al treilea curs practic de interpretare psaltică susținut de domnul Panagiotis Neochoritis, Arhon Protopsalt al Marii Biserici a lui Hristos (Patriarhia Ecumenică de Constantinopol). De această dată s-a pus accentul pe înțelegerea și exersarea intervalelor, precum și pe importanța însușirii partiturilor, dincolo de învățarea propriu-zisă a notațiilor. În urma discuțiilor s-a ajuns la concluzia că trăirea psalților poate fi transmisă celor care ascultă muzica bizantină doar după găsirea puterii și resurselor interioare.

    Următoarea activitate, partea a II-a a cursului de muzică răsăriteană cultă, a reunit participanții ediției a XIV-a a masterclass-ului cu studenți și profesori din Grecia, precum și cu membri ai ansamblului de paleografie muzicală Chrisorremon, ai ansamblului de muzică răsăriteană cultă Psaltira din Salonic și ai ansamblului Floralia din Iași. Cursul, coordonat de doamna Maria Alexandru, a continuat studierea unor piese din opera lui Dimitrie Cantemir, precum și a unor piese didactice prin care s-au exersat mai multe tipuri de macamuri.

    Al treilea curs pe tema ethosului cântărilor pe larg i-a implicat atât pe participanții din sală, cât și pe cei din online în interpretarea partiturilor, evidențiind importanța studierii îndelungate, cu simplitate, fără ison, căutând și păstrând liniștea interioară.

    Așadar, și astăzi, cursanții au beneficiat de conferințe, prezentări și discuții cu caracter interdisciplinar, în limbile greacă, engleză și română, asigurându-se traducerea orală consecutivă, pentru cursurile domnului Panagiotis Neochoritis, și simultană, pentru conferințe.

    Mâine, în a cincea zi a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin, doamna cercetător Evghenia Ignatenko va prezenta lucrarea „Octoihul grec al lui Calistrat de la 1769”, Ieromonahul Petru Pruteanu va vorbi despre „Liturghia Cuvântului,”  domnul Panagiotis Neochoritis va continua seria cursurilor practice de interpretare psaltică și doamna Maria Alexandru va face al treilea curs de muzică răsăriteană cultă.

    Programul detaliat al evenimentului este disponibil aici:

    www.byzantion.ro/masterclass/programul-masterclass-ului-international-de-cant-bizantin-editia-a-xiv-a-11-16-iulie-2021.html

    Echipa MCB21

    în Ediția a XIV-a 2021
  • Jurnal de eveniment – Masterclass Internațional de Cânt Bizantin, ediția a XIV-a, 11-16 iulie 2021 – a treia zi

    WhatsApp Image 2021 07 14 at 10.56.45Cea de-a treia zi a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin, ediția a XIV-a, a început la Catedrala Mitropolitană din Iași cu săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de un sobor de preoți și diaconi.

    în Ediția a XIV-a 2021 Citeşte mai mult
  • Jurnal de eveniment - Masterclass Internațional de Cânt Bizantin, ediția a XIV-a, 11-16 iulie 2021 – prima zi

    WhatsApp Image 2021 07 12 at 20.21.38Festivitatea de deschidere a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin, aflat la a XIV-a ediție, a avut loc astăzi, 12 iulie 2021, în sala „Iustin Moisescu” din Ansamblul Mitropolitan Iași, în prezența invitaților, a organizatorilor, precum și a participanților aflați atât în sală, cât și online.

    La eveniment au fost participat domnul Panagiotis Neochoritis, Arhon Protopsalt al Marii Biserici a lui Hristos, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, părintele Cristian-Alexandru Barnea, consilier al Sectorului Învățământ al Arhiepiscopiei Iașilor, domnul prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță, rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, doamna prof. univ. dr. Laura Vasiliu, președinta Școlii doctorale din cadrul aceleiași universități și domnul conf. univ. dr. Ciprian Ion, decanul Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”.

    Online a fost prezentă și  doamna conf. univ. dr. Maria Alexandru de la Universitatea „Aristotelis” din Tesalonic. și domnul prof. dr. Athanasios Vourlis din Atena.

    Directorul artistic al evenimentului, domnul lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, a rostit cuvântul de bun venit. „Acest eveniment începe astăzi, 12 iulie cu sărbătoarea Icoanei nefăcute de mână omenească a Maicii Domnului Prodromița și cu pomenirea cuviosului părinte Paisie Aghioritul. Cu bucurie punem, așadar, început bun acestui eveniment  care reunește atât în format fizic, cât și online, peste o sută de iubitori ai Artei Psaltice din rândul laicilor sau monahilor, profesorilor, elevilor, studenților, reprezentanți ai diferitelor instituții de educație sau bisericești.” Domnia sa a evidențiat și faptul că la această ediție participanții sunt din România, dar și de peste hotare, din Statele Unite, din Canada, Grecia, Germania, și Marea Britanie.

    Ca reprezentant al Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și Arhiepiscop al Iașilor, a fost părintele Cristian-Alexandru Barnea, consilier al Sectorului Învățământ al Arhiepiscopiei, care a adresat un mesaj participanților și organizatorilor. „Trebuie să observăm cu onestitate că mai ales în zilele de astăzi, este un mare dar să te descoperi cu atât de multă disponibilitate, oferind din experiența acumulată în ani și ani de studiu și de nevoință, pentru a transmite mai departe vocația și măiestria Artei Psaltice. Este o lucrare pe care Domnul nu o va trece cu vederea, aducând fiecăruia, cu harul Său, nu numai inspirație și putere, ci din darurile cele mari, pe care le rânduiește celor care lucrează cu bucurie cele ale Lui.

    Părintele a transmis și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, cu gândul ca lucrarea desfășurată în aceste zile să fie frumoasă, rodnică și aducătoare de negrăită bucurie.

    În cele ce au urmat, domnul prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță, rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, le-a urat succes tuturor celor care sunt implicați în acest proiect și a anunțat unul dintre planurile de viitor ale instituției pe care o reprezintă. „Ne gândim din ce în ce mai serios la consolidarea și extinderea programului de artă religioasă și la nivel internațional. Dorim să facem o extensie în Grecia, pentru că arta cântului bizantin ne aduce împreună și ne aduce mai aproape de credință. Sperăm ca Masterclass-ul organizat la Iași să fie nu doar un eveniment care are loc anual, ci să devină o permanență și o valoare pe care să ne așezăm fundamentele învățământului universitar.

    Directoarea Școlii doctorale a Universității Naționale de Arte „George Enescu”, doamna prof. univ. dr. Laura Vasiliu, a vorbit despre impactul pe care l-a avut acest festival în zona Moldovei și nu numai. „Masterclass-ul de Cânt Bizantin este un eveniment unic nu doar în România, datorită asocierii dintre artistic, cultural, pedagogic și religios. Pe parcursul celor 14 ani, această manifestare artistică a creat un fenomen, o nouă mentalitate, o nouă filosofie asupra muzicii bisericești ortodoxe. A creat o corelare deosebită cu învățământul și faptul că la Iași avem muzică religioasă la nivel de licență și masterat, care a fost consolidată în paralel cu dezvoltarea Materclass-ului,  ne determină să facem un pas mai departe și să deschidem o linie de cercetare și studiu la nivel de doctorat.”

    Domnul conf. univ. dr. Ciprian Ion, decanul Facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, și-a exprimat aprecierea față de organizatori și participanți și a vorbit despre caracterul internațional al evenimentului. „Acest Masterclass este important și pentru că unește omul din diferite zone ale globului. Dacă între popoare există bariere lingvistice, limba fiind o formă de comunicare, în mod sigur prin muzică, fiind un limbaj universal, aceste bariere dispar.”

    Un gând de bucurie a venit și din partea doamnei conf. univ. dr. Maria Alexandru. „Masterclass-ul de la Iași reunește atâtea persoane dăruite acestei arte, fie ca învățăcei, fie ca îndrumători și încearcă să îmbine slujirea și trăirea profundă a acestei muzici cu studiul asiduu și cu profesionalismul.

    Invitatul special, domnul Panagiotis Neochoritis, care de șase ediții este prezent la Masterclass-ul Internațional de Cânt Bizantin, le-a vorbit celor prezenți despre bucuria cu care se întoarce de fiecare dată la Iași, felicitându-i totodată pe organizatori pentru munca și entuziasmul de care au dat dovadă chiar și în această perioadă de pandemie.  Mai mult, domnia sa a evidențiat faptul că drumul Artei Psaltice de la Constantinopol la Iași a fost făcut cu mult timp în urmă, iar legăturile dintre aceste două zone cu o deosebită importanță istorică se păstrează până azi.

    La final, domnul lect. univ. dr. Adrian Sîrbu le-a mulțumit invitaților, celor prezenți, partenerilor și colaboratorilor, precum și tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui proiect.

    După festivitatea de deschidere a urmat prezentarea intitulată „Ethosul Artei Psaltice în învățăturile Sfinților Părinți ai Bisericii”, susținută de prof. dr. Athanasios Vourlis din Atena.  Pornind de la texte biblice și de la citate din Sfinții Părinți, mai ales din Sfântul Vasile cel Mare, domnul Vourlis a vorbit despre ethos ca mod de simțire care nu caracterizează doar un stil de interpretare, individual, ci și de ethos ca mod de simțire al unui popor. Pornind de la exemplul viziunii serafimilor cu șase aripi, cântând în cor „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot,” și sublinnind faptul că muzica psaltică este inspirată de Duhul Sfânt, vorbitorul a extrapolat acest exemplu de psalmodiere a îngerilor ca model de învățătură pentru psalți: cântarea se face dialogic, la două strane în armonie și conlucrare, folosind doar vocea, nu și alte instrumente, într-o stare de prezență care implica trupul, mintea, inima și sufletul.

    La această ediție, primul din cele două cursuri practice zilnice ale domnului Neochoritis urmărește ascultarea individuală a participanțior avansați și oferirea de feedback particularizat. La cursul de seara, de trei ore, exemplele sunt din cântări pe larg vechi - din Imnul Heruvic, mai precis. În această primă zi de Masterclass s-a lucrat pe un Imn Heruvic al lui Petru Lampadarie, explicându-se ethos-urile întâlnite și discutându-se despre ison.

    Mâine, 13 iulie 2021, începând cu ora 9:00, la Catedrala Mitropolitană din Iași va fi săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile la strană vor fi date de către psalții Catedralei, membri ai Corului Byzantion, precum și de participanții ediției a XIV-a a Masterclass-ului Internațional de Cânt Bizantin.

    Momentul liturgic va fi potențat și de unul festiv, cu acordarea, la propunerea Asociației Culturale Byzantion, a celei mai înalte distincții a Arhiepiscopiei Iașilor  pentru laici domnului Panagiotis Neochoritis, Arhon Protopsalt al Marii Biserici a lui Hristos (Patriarhia Ecumenică de Constantinopol) și doamnei conf. univ. dr. Maria Alexandru (Universitatea „Aristotelis” din Tesalonic).

    Programul detaliat al evenimentului este disponibil aici:

    www.byzantion.ro/masterclass/programul-masterclass-ului-international-de-cant-bizantin-editia-a-xiv-a-11-16-iulie-2021.html

    Echipa MCB21

    în Ediția a XIV-a 2021