Muzica bisericească la capela română din Paris (impresia unor străini) - din seria de articole „Revista Cultura”

Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

catedrala paris„Muzica noastră bisericească executată după cerinţele bunului simţ, după prescripţia canoanelor şi după vechea tradiţie creştină, place. Am zis după cerinţele bunului simţ, spre distincție de muzica aceea, care nefiind bine executată, nu concetuează-n sine acel "ce" religios, care să-ţi misce inima, să-ţi înduplece voia şi să te hotărască la lucruri înalte.

Muzica orientală o auzim cântându-se în toate bisericile noastre; dar, nu e aşa, că iubim mai mult pe unele, decât pe altele? Nu spunem noi de multe ori, că ne ducem cutare la biserică, fiindcă acolo e un cântăreţ bun? Da! Faptul că e adevărat şi nimeni nu-l poate tăgădui.
    La Capela română din Paris mai cu seamă, am avut prilejul să mă conving de importanța muzicii bisericeşti şi de impresia ce face asupra celui ce o aude pentru întâia oară. Voi căuta să redau, pe cât mi-aduc aminte, convorbirea avută cu un străin, în această privinţă:
    "Aud pentru întâia oară această muzică - îmi spunea un canonic de la Biserica Notre-Dame de Paris - şi mă duce gândul înapoi cu 1800 de ani. Parcă văd, strecurându-se tiptil, prin peşterile întunecoase ale Romei, mulţimea plebeilor şi cavalerilor, a servilor şi a patricienilor, toţi confundaţi într-un socialism ideal de dragoste şi dărnicie comună, grăbindu-se să asculte predica vreunui apostol şi cântând cu toții lui Dumnezeu, în un ison, imne de slavă şi de laudă.     Văd pe această mulţime a creştinilor, care cu înflăcărare şi bucurie îşi ia rămas bun de la vremea, care sfârşeşte aici pe pământ, pentru ca să treacă în veşnicia, care începe dincolo. Pretutindeni rugăciuni şi cântece: la bucurie, ca şi la întristare; la moarte, ca şi la vieață. Ceasuri şi zile întregi par cât o clipă pentru aceşti creştini, al căror ideal este unirea cât mai grabnică cu Mântuitorul şi a căror vieață pământească nu este decât un mijloc pentru dobândirea vieţii de dincolo". "O aşa frumoasă impresie mi-au făcut cele văzute şi auzite la Capela Domniei-Voastre.
    "Sunteți nişte credincioşi neîntrecuţi ai veacurilor apostolice; sunteţi însăşi tradiţia creştină, păstrată neştirbit în rugăciuni, în ritual şi în aceste cântece duioase, pe cari de atâtea ori le-am admirat. Un singur lucru vă rămâne de făcut: "uniţi cu această muzică evlavia primilor creştini, însuşiţi-vă credinţa activă-lucrătoare a acestora, şi-atunci veţi atinge desăvârşirea".     Cuvintele canonicului îmi sună şi acum în urechi şi nu pot trece repede peste aprecierile unora şi convingerile altora. Dacă streinii sunt entusiasmați de muzica noastră bisericească, natural, de cea bine executată, nu tot astfel stă lucrul cu mulţi din compatrioţii noştri. Aceştia o dispreţuiesc făţiş - cu tot clasicismul ei, şi iubesc muzica religioasă modernă, care, deşi frumoasă, are defectele sale, Ea mişcă, produce emoţii şi senzaţii acustice, dar nu-şi înduplecă voia şi nu te hotărăşte; nu are minuțiositatea muzicei orientale şi nu poate reda exact ideia religioasă şi sentimentul profund de pietate.
    Că muzica veche bisericească place celui ce o ascultă, m-am putut convinge pe deplin în timpul slujbei mele ca diacon al capelei române din Paris. Unii veniau la începutul Utrenii şi stau până la începutul Sf. Liturghii, iar alţii veneau în timpul Liturghii. Se-nţelege de sine, cei dintâi erau streini, iar cei d-aldoilea români. Unii, căutând noi orizonturi de recreare spirituală, veneau să asculte muzica bisericească de la Utrenie, iar alţii - cu sau fără intenţie - veneau să asculte muzica religioasă modernă de la Liturghie.
    Cu mici excepţii, capela din Paris s-a prezentat totdeauna bine din punctul de vedere al executării muzicei bisericeşti; şi ar fi de dorit ca tot personalul să fie recrutat cu multă chibzuire, căci trebuie să ţinem seama că ne ascultă nu numai compatrioţii, dar şi streinii.
    Dacă am auzit părerea unui cleric francez despre frumuseţile muzicei orientale, să auzim acum pe un altul făcând critică acestei muzici: "Am fost la biserica greacă, îmi spunea un profesor de la Colegiul Charle-Magne, dar drept să-ţi spun, am ieşit scandalizat de cele ce am auzit! Un singur om cânta o melodie atât de tărăgănată, încât eu, instinctiv, am început să mă plimb - mă bolnăvisem de plictiseală. După puţin timp același cântăreţ trece bursc la altă melodie şi pe un tact de mare galop îşi cântă muzica sa nasală bătând tactul deodată cu piciorul, cu mâinile şi capul, făcând din gât nişte ciudate nodături de voce, tocmai ca ţăranii din Tirol, şi de multe ori pierzându-se într-o visărie caracteristică popoarelor orientale. De frică am ieșit afară; auzii aceeași muzică şi la Dv., dar mi-a plăcut, deşi o muzică prea paşnică. Se vede că...
- Noi suntem români şi ceilalţi greci, am adăogat eu.
- În tot cazul, şi unii şi alţii trebue să trăiţi mult, reluă francezul spiritual, şi să atingeţi vârsta de 80 de ani.
- La noi nu moare nimeni înainte de 100 ani, îi răspunsei eu, de oarece ştim să unim liniştea cu furia, aşa că niciodată nu ne putem bolnăvi nici de plictiseală şi nici de frică!
    Ne-am strâns mâna prieteneşte, însă mi-au rămas întipărite în minte justele observaţiuni ale francezului.
    Muzica veche bisericească este neîntrecută în frumuseţe, însă depinde neapărat de talentul celui ce o execută. Strigările necuviincioase, răcnirea la cântare şi ţinuta nepotrivită, nu numai că nu sunt frumoase, ci sunt chiar oprite de canonul 75 al Sinodului al VI-lea ecumenic.
    De aceea, conchizând, atrag luare aminte cântăreţilor de profesiune să fie cu băgare de seamă asupra executării muzicei bisericeşti. Să nu strige, să aibă corpul într-o atitudine cuviincioasă, să pronunţe cuvintele clar şi sonor şi însăşi să fie pătrunşi de evlavie. Defectele să le lăsăm pe seama diletanţilor cari abundă biserica noastră, căci iată cum ne judecă streinii.

 

Ierodiaconul Calinic Șerboianu.”

în rev. Cultura, nr. 3/1911, p. 53-56.

Acest articol face parte din seria de articole „Revista Cultura”, unde dorim să postăm cele mai interesante materiale  care au fost publicate de către colectivul redacțional condus de către profesorul Ion Popescu-Pasărea, încă din anul 1911.

Comentarii   

0 # Invitatie catre vizitatoriStefan 10-02-2014 12:29
Această inițiativă reprezintă, totodată, și o invitație către cei doritori de a îmbogăți cu materiale (texte word, imagini, link-uri, partituri, pdf-uri, înregistrări) subiectele și temele abordate, materiale ce pot fi expediate pe adresa .

Va multumim.
echipa Byzantion
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Ultimele postări pe forum

  • No posts to display.

Înregistrări YouTube

Byzantion Choir - Aineite ton Kyrion (Praise the Lord from Heaven)
Corul BYZANTION - Concert extraordinar de muzică brâncovenească - 2014
Byzantion Choir - Aineite ton Kyrion (Praise the Lord from Heaven)
Byzantion Choir - Aleluia and Prokeimenon of the Apostle O Kyrios ebasilevsen
Byzantion Choir - Evlogitaria Anastasima (Ressurection Blessings)
Byzantion Choir - I Romania Parthen, Trapezuntian traditional song
Byzantion Choir - Osoi eis Christon, mode plagal of 1sr
Byzantion Choir - Christos anesti (Christ is risen)
Byzantion Choir - Basilev ouranie (in Romanian)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (7 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (6 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (5 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (4 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (3 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (2 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (1 from 7)
Byzantion Choir - The Good Friday Lamentations (fragment), mode plagal of 1st, traditional melody.
Byzantion Choir - Invincible conductrice (French version), mode plagal of 4th

Ultimele Articole

  • Masterclass Internațional de Cânt Bizantin - 15-19 iulie 2019 - Jurnal de eveniment – A cincea zi

    mcb19 concertVineri, 19 iulie 2019, ultima zi de Masterclass Internațional de Cânt Bizantin, a fost ziua în care s-au vazut și auzit roadele programului intens din această săptămâna, prin minirecitalul de muzică orientală clasică și concertul extraordinar de muzică bizantină. A fost și ziua recunoașterii contribuției dascălilor și a fiecărui cursant în parte.

    în Program Citeşte mai mult
  • Masterclass Internațional de Cânt Bizantin - 15-19 iulie 2019 - Jurnal de eveniment – A patra zi

    mcb19 ziua4Joi, 18 iulie 2019, a patra zi de Masterclass Internațional de Cânt Bizantin la Iași, a fost ziua în care, mai mult decât în celalalte, studenții și profesorii lor coordonatori au încântat participanții prin prezentări care au combinat cercetarea academică a manuscriselor cu interpretarea unor exemple muzicale reprezentative. De asemenea, invitatul special, Panagiotis Neochoritis, s-a ocupat în special de monahii și de provocările cu care se confruntă acestea.

    în Program Citeşte mai mult
  • Masterclass Internațional de Cânt Bizantin - 15-19 iulie 2019 - Jurnal de eveniment – A treia zi

    mcb19 ziua3 foto2Miercuri, a treia zi de Masterclass, a fost foarte variată în activități, care au mers de la exerciții individuale pentru îmbogățirea tehnicii vocale și lucru la ansamblu până la conferințe pe baza rezultatelor unor cercetări de ultimă oră din domeniul neuroștiințelor și prezentarea unor noi apariții  editoriale și discografice.

    în Program Citeşte mai mult
  • Masterclass Internațional de Cânt Bizantin - 15-19 iulie 2019 - Jurnal de eveniment – A doua zi

    MCB19 ziua2A doua zi de Masterclass a început cu cursul practic de tehnică vocală, oferit de doamna soprană Mihaela Grăjdeanu. Cu mult tact pedagocic și răbdare, doamna Grăjdeanu i-a ascultat pe cei care au dorit să vină în față și să interpreteze un fragment muzical, insistând pe importanța respirației și pe modalitățile de care dispunem pentru mărirea capacității rezonatorilor naturali. De asemenea, prin audiere și analiză, s-au identificat două aspecte specifice tehnicii psaltice de interpretare: rezonanța toracică și rezonanța faringiană.

    în Program Citeşte mai mult
  • Masterclass Internațional de Cânt Bizantin - 15-19 iulie 2019 - Jurnal de eveniment – Prima zi

    mcb19 prima zi 800x533Luni, 15 iulie 2019, a debutat la Iași a douăsprezecea ediție a Masterclassului de Cânt Bizantin. Organizat de Asociația Culturală Byzantion și de Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Primăria Municipiului Iași, evenimentul s-a deschis cu slujba de pomenire a ctitorilor de suflet ai Masterclass-ului, protopsaltul Lykourgos Angelopoulos și Părintele Arhimandrit Justin Pârvu, urmată de discursul oficial al organizatorilor (doamna Prof. Dr. Laura Vasiliu, Asist. Drd. Adrian Sîrbu – Universitatea de Arte „George Enescu”, Conf. Dr. Maria Alexandru – Universitatea Aristotelis din Salonic), al doamnei soprane Mihaela Grajdeanu (Opera Română din Iași) și al Arhid. Profesor Razvan Constantin Stefan (Seminarul Teologic Ortodox București).

    în Program Citeşte mai mult